Ministrul Educației, Ligia Deca, a declarat în data de 25 martie că nu este mulțumită de modul în care unitățile de învățământ s-au implicat în înscrierea și participarea la Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS). În acest moment există pe rol doar 1409 proiecte, respectiv școli aflate în implementare, reprezentând doar 56% din ținta stabilită de minister. Pornind de aici, ministrul Educației a precizat că „pentru atingerea țintei pe care o avem, de 2.500 de școli, Ministerul Educației a propus Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și Comisiei Europene ca unitățile administrativ-teritoriale care administrează școlile rămase eligibile, dar care nu au aplicat până acum la rundele multiple de apel, să depună proiectele pentru școli, pentru a le sprijini din punct de vedere administrativ în gestionarea proiectelor. Vorbim de aproximativ 400 de școli care au rămas pe lista de școli eligibile”. Până în prezent, au existat patru runde de apel în care școlile s-au putut înscrie. La nivel de județ, profesorul Vasile Bulgărean – inspector școlar general al Inspectoratului Școlar Județean Sălaj (ISJ Sălaj) ne-a declarat că „noi ne situăm destul de bine raportat la numărul unităților de învățământ înscrise în acest program. În prima etapă am avut 26 de școli care au aplicat, însă două unități de învățământ s-au retras din păcate. Mă refer aici la Chieșd și Someș Odorhei, unde directorii nu au primit sprijinul necesar din partea corpului profesoral pentru implementarea proiectului. În etapa a doua am avut două școli care au semnat contractul, iar în prezent alte 12 școli sălăjene se află în evaluare, iar legat de acestea noi sperăm să obțină acordul ministerului cât mai multe dintre acestea”. Întrebat dacă ar fi fost posibil ca mult mai multe școli din județ să aplice pentru acest program, inspectorul școlar general al ISJ Sălaj ne-a precizat că există o serie de motive care nu au permis acest lucru. În opinia sa, „se mișcă foarte greu lucrurile, însă nici legislația nu este una tocmai potrivită. Pe de o parte, managerii școlilor au avut mult prea multe responsabilități cu privire la pregătirea documentației necesare, pentru această muncă aceștia nefiind remunerați. Pe de altă parte, legislația a fost greoaie în privința atribuirii orelor remediale, astfel că în zona rurală au existat cazuri punctuale în care nu au existat cadre didactice disponibile cărora să le fie atribuite. Nu în ultimul rând, prin acest proiect se puteau accesa fonduri și pentru achiziția de aparatură și tehnologie, însă, în anumite cazuri, au aplicat și primăriile locale astfel de proiecte și atunci nu putea exista o dublă finanțare”. Cu privire la propunerea Ligiei Deca ca primăriile să susțină școlile care încă nu au aplicat pentru acest proiect, profesorul Vasile Bulgărean ne-a declarat că „până în acest moment nu am avut o discuție cu primarii din Sălaj legat de acest subiect, însă vom organiza în cel mai scurt timp o consultare pe această temă, prin care îi vom asigura de sprijinul nostru și vom încerca să-i convingem prin argumente concrete de utilitatea și necesitatea aplicării școlilor noastre la PNRAS. Acesta este un demers care va produce rezultate în viitor și nu doar în prezent, așa după cum ar trebui privit de altfel întreg procesul educațional din țara noastră”.
[…] Investițiilor și Proiectelor Europene și Comisiei Europene ca… Articolul Sălajul, preocupat de reducerea abandonului școlar apare prima dată în Magazin Sălăjean. Citeste mai […]